Friday, April 13, 2007

Unde o sa ajungem..? (2)

Hai sa vorbim de comunicare. Cum comunicau oamenii "pe vremuri" si cum e acum?
Atunci era foarte simplu... Inainte prima comunicarea face-to-face, apoi scrisorile, apoi telefonul (mare inventie!).


Acum vorbim la mobil, ne dam sms-uri, mms-uri, vorbim pe messenger (scris sau audio si cateodata chiar si video), avem bloguri, site-uri personale, avem grupuri de prieteni pe site-uri de "social networking". Ne facem profile, ne punem poze, dam detalii legate de carti, filme, muzica preferata, zodii, compatibilitati etc, toate pentru a mentine relatiile cu prietenii sau pentru a crea noi prietenii. Vorbim pe net cu necunoscuti cu care nu avem de gand sa ne intalnim vreodata. Ne ascundem sub identitati false si ne prefacem ca suntem cu totul altfel decat in realitate. Ne petrecem foarte mult timp vorbind la telefon sau pe internet si "uitam" ca persoanele respective exista cu adevarat si ca le putem vedea, auzi, atinge, imbratisa...Relatiile intre prieteni sunt intretinute mai mult virtual decat real.

Cred ca problema asta poate fi privita din doua puncte de vedere.
Unu: nu mai avem timp de nimic (ce va spuneam data trecuta, cu prietenul meu, timpul...), venim seara acasa obositi si repede-repede scriem cateva mailuri, vorbim un pic pe mess si la telefon ca sa nu zica prietenii ca i-am uitat. Stabilim intalniri pe care le respectam doar cateodata si oftam impreuna ca ne-am dori sa plecam intr-o vacanta cu totii.
Sau doi: ne convine sa nu discutam face-to-face, sa ne ascundem dupa monitoare, tastaturi si telefoane. Evitam contactul direct, privitul in ochi, ne place faptul ca putem sa nu raspundem pe loc si avem mai mult timp de gandire, daca discutia pe mess devine stanjenitoare, punem repede un "brb" sau un smiley care vorbeste la telefon, apoi schimbam delicat subiectul. Atunci cand cunoastem persoane noi pe net e mai la indemana sa ne dam drept altcineva, din teama de a fi respinsi.

Oare miracolele tehnologiei, care au transformat radical comunicarea interpersonala, sunt un ajutor sau o pacoste pentru relatiile interumane? Oare ele alimenteaza nesiguranta, teama, timiditatea, stangacia in exprimare si in interactionare, pentru ca ne permit sa fim altfel decat in realitate (mai buni, mai frumosi, mai curajosi!) si, in consecinta, sa nu ne mai preocupe autoperfectionarea? Sau pur si simplu ne ajuta sa pastram legaturile stranse intr-o lume in care suntem din ce in ce mai indepartati unii de altii din cauza agitatiei in care traim?

4 comments:

Anonymous said...

Saltul tehnologic departeaza oamenii, ii face mai reci, descurajeaza socializarea directa, mascand-o in "pseudo-relatii". Aceste pseudo-relatii asigura un scut emotional, fara garantii, asteptari mari, deziluzii, fara repercursiuni directe si imediate. Ma numar printre oamenii "care iti traiesc o parte din viata pe messenger". Nu stiu in ce proportie e bine sau e rau. Cert e ca daca nu ar exista si varianta aceasta de comunicare multe dintre relatiile reale pe care le am s-ar fi stins din lipsa de timp pentru intalniri. Un exemplu ar fi faptul ca spatiul virtual este foarte raspandit si accesibil, prin el am reusit sa materializez o reuniune cu colegii din generala... inca nu pot sa cred ca a fost realizabil ( neavand adresele si telefoanele noi ale fostilor colegi). In concluzie exista si aspecte pozitive, nu doar negative. Inca un plus ar fi ca pentru multi, legaturile virtuale potenteaza sinceritatea, teama de dezamagire fiind diminuata. Lasand toate aceste argumente la o parte, niciun mesaj, telefon, email nu se compara cu o plimbare, cu dezbatere live, cu o confidenta face 2 face. Balanta se inclina cand de-o parte, cand de cealalta...

Carmen Boer said...

Sunt aproape sigura ca nu exista tineri care sa fie impotriva acestor noi tehnologii care substituie adesea metodele traditionale de a intretine o relatie. Cu toate acestea, cred ca parerile sunt atat pro, cat si contra, cand vine vorba de a relationa virtual. Suntem deseori prinsi in acest cerc, dar de cele mai multe ori preferam metoda virtuala, in locul cele clasice: a-ti vedea prietenii, a le auzi rasul, a le vedea zambetul...Cu toate ca folosesc mult aceste unelte virtuale, prefer oricand o intrevedere cu un prieten. Cum zicea si Oana, nimic nu se compara cu o intalnire "live" cu oamenii la care tii, cu care iti face placere sa vorbesti (a vorbi la propriu, nu pe mess, sa te plimbi, sa razi...

Anonymous said...

Nu e bine ca nu ne vedem, ca nu mai schimbam priviri si emotii dar si partea aceasta a internetului, partea de care vorbesti tu cu identitatile false... Asa au ocazia cei care nu au incredere in sine, care nu au curajul sa priveasca in ochi, sa isi faureasca unul sau mai multe caractere masca, sa le spunem asa, care li se potrivesc sau nu. In felul asta au ocazia sa le incerce, sa vada cum ar fi daca ar fi altfel...Si de ce nu, sa ramana asa. Fara acesta interfata numita internet nu ar putea sa se reinventeze asa usor. Ca poate (doar poate) viata e un rol jucat cu o masca anume si totul este la latitudinea imaginatiei.

Anonymous said...

Internetul este cea mai mare inventie a omului. Ii da acestuia posibilitatea de a fi in permanent contact cu persoanele iubite sau cu locul(rile) de munca pe care le detine. Multa lume nu ar putea sa faca nici 2% din task-urile zilnice fara el(mai nou se intampla si in Romania :) ). Nu mai spun cat de util este pentru studenti, prin intermediul sau acestia avand acces la tone de date. In ceea ce priveste relatiile dintre oameni eu sunt de parere ca internetul ii apropie. Multa lume, dupa cum ati spus si voi, ajunge acasa dupa o zi de lucru de 10 ore si cade in pat nemaiavand timp sa iasa cu prietenii in oras. Prin intermediul internetului acestia pot tine legatura in fiecare minut cu oricare din prietenii lor eliminand replica: "Bualngiu' ala nu mai da nici un semn!" =)). Inca un plus al internetului, dupa cum a spus si Misu, este acela ca ofera posibilitatea celor mai timizi din fire sa cunoasca persoane noi cu care altfel nu s-ar fi cunoscut niciodata. Faza mai naspa e ca unii devin dependenti de el si nu vor sa treaca la pasul urmator, si anume sa se intalneasca fata in fata. In concluzie eu cred ca internetul este o inventie utila atat timp cat il folosesti ca o unealta si nu iti creezi o alta identitate cu ajutorul lui. ;)